În pofida condiţiilor climaterice (iarnă blândă şi zăpadă puţină în deosebi) din Moldova, există posibilitatea de a combina atît sporturi de iarnă, cît şi cele de vară, de exemplu: ciclismul şi schiatul. În perioada sovietică, şcoala de ciclism a fost considerată drept una foarte bună, iar condiţiile climaterice de vară sunt favorabile acestui sport. Odată cu reparaţia şi modernizarea drumurilor, ar putea fi construite şi baze sportive. O problemă însă, constă nu atât în obţinerea resurselor financiare, cât în managementul eficient al acestei direcţii. Read more…
Subbotnik-ul este un concept apărut la începutul secolului XX (1919), în timpul revoluţiei bolşevice, iscat dintr-o iniţiativă spontană de a repara şinele de cale ferată. Cu implicarea lui V.I. Lenin, subbotnik-ul a devenit un fenomen de masă, ceea ce ar însemna o activitate benevolă, în afara programului de lucru, în folosul societăţii. Astfel de activităţi erau organizate periodic, nefiind o regulă strictă ca fiecare sîmbătă să fie şi subbotnik.
Dat fiind faptul că, în timp, conceptul iniţial de subotnik s-a mai modificat, apare idea de a discuta oportunitatea revigorării acestui fenomen şi în ce fel s-ar desfăşura astăzi. Activitatea de subotnik poate implica, pe lângă sădirea de copaci şi strângerea gunoiului, participarea agenţilor economici în activităţi mai ample, ca repararea drumurilor. Astfel, agenţii economici şi-ar face o reclamă bună printr-o astfel de promovare a imaginii. Read more…
Necesitatea finanţării cercetărilor şi inovaţiilor din bugetul de stat derivă din impactul pe care îl are ştiinţa asupra economiei şi societăţii implicit: contribuţia progresului tehnico-ştiinţific, pe de o parte, şi a ideilor generate de societate, pe de alta, la dezvoltarea în ansamblu a unui stat. În era informaţională contemporană, ştiinţa şi inovaţiile sunt printre promotorii progresului, nu doar pentru un stat, ci şi pentru oricare afacere. Ţări ca Japonia şi China servesc drept bune exemple de implementare în practică a cunoştinţelor din domeniul ştiinţei, cercetării şi inovaţiilor. Read more…
Şedinţa nr.1 (2010) a clubului IDEA: “Inflaţia în Republica Moldova, factorii de influenţă şi structura”
Invitat special: Andrei Rotaru, Directorul Departamentului Politici Monetare şi Cercetare de la Banca Naţională
1. Concepte explicate.
Inflaţia – fenomen economic exprimat prin modificarea permanentă a nivelului preţurilor, având, respectiv, dinamică pozitivă (inflaţie) şi dinamică negativă (deflaţie).
Inflaţia este calculată prin indicele preţului de consum, utilizând metoda mediei ponderate.
Indicele preţului de consum – stabilirea coşului de consum (de bunuri şi servicii, inclusiv unele supuse accizelor – combustibil, alcool, etc.) pentru o anumită perioadă şi calcularea ponderii fiecărui bun şi serviciu inclus in preţ.
Grupul de mărfuri incluse în coş – alimentare, nealimentare şi servicii.
Este important de subliniat esenţa metodei folosite, şi anume utilizarea coşului de consum (pentru că o creştere în preţul unui singur produs nu înseamnă automat inflaţie).
2. Factorii de influenţă. Inflaţia în Republica Moldova
Modificarea nivelului preţului este influenţată de modificarea cererii şi ofertei unui bun sau serviciu din coşul de consum.
Factori interni (din RM) de influenţă:
Cantitatea de bani (controlată indirect de BNM prin micşorarea / mărirea masei monetare)
Creşterea / diminuarea cererii de bunuri şi servicii din coşul de consum (factor ce depinde de comportamentul populaţiei), respectiv creşterea preţurilor la bunurile cu cerere sporită.
Creşterea / diminuarea ofertei de bunuri şi servicii, influenţată de factori precum: condiţiile climaterice (de exemplu, fenomenul de secetă scade oferta la unele produse alimentare),
Politica monetara şi fiscală a BNM
Factori externi de influenţă (deseori cu influenţă mai mare asupra nivelului preţurilor):
Majorarea preţului la gaz cu aproximativ 20% – produs pe care nu îl putem produce, nu îl putem înlocui şi nici elimina (pe termen scurt cel puţin) din consum. Aceeaşi situaţie este şi cazul produselor petroliere, a căror preţuri se stabilesc la nivel mondial.
De aici derivă un alt factor: includerea preţului la gaz în preţul altor bunuri şi servicii, cum ar fi activitatea spaţiilor productive (fabrici, magazine, companii).
Cursul de schimb. Din studierea conţinutului din coşul de consum, se observă că o bună parte din produse incluse sunt importate (sau depind de unele produse importate). Aşa cum preţul produselor importate depinde de cursul de schimb, preţul final, in lei, al produselor importate ar trebui să se modifice in dependenţă de fluctuaţiile cursului de schimb. In Moldova, însă, exista fenomenul de majorarea de preţuri la deprecierea cursului de schimb. De exemplu, după deprecierea leului faţă de USD, se observa o tendinţă de creştere a preţurilor la produsele petroliere. Fenomenul deprecierii leului faţă de valuta străină nu doar cauzează majorări în preţurile produselor pur importate, dar şi la produsele autohtone, în special pentru că producerea unei bune parţi din produsele autohtone depinde de produsele importate (aşa cum depinde industria de panificaţie de importul de produse petroliere).
Unul din principiile BNM este asigurarea stabilităţii preţurilor, însă aceasta nicidecum nu înseamnă stabilirea preţurilor, ci crearea condiţiilor de menţinere unei anumite creşteri a preţurilor. Mai mult ca atât, sunt şi factori ce nu pot fi influenţaţi de BNM, cum ar fi preţul mondial la produsele petroliere, care, chiar daca cresc rapid şi creează şocuri, BNM are rolul doar de a menţine un anumit trend de creştere.
3. Factorii ce nu pot fi influenţaţi de BNM
Valutizarea. RM este o tara cu o puternică valutizare – raportul depozitelor în valută străina faţă de toate depozitele, ceea ce în Moldova constituie la momentul de faţă circa 50%, adică jumătate din depozitele deţinute oficial în bănci sunt în valută străină. Pe lângă depozitele în valută oficiale, există şi cantitatea de bani în valută cash ce circulă pe pieţele din Moldova. De aici se observă fenomenul că populaţia, de mult timp, are mai multă încredere în stabilitatea valutei străine, cel puţin pentru procurarea sau vânzarea produselor mai scumpe (cum ar fi apartamente sau maşini). Aceasta, pe lângă situaţia de sărbători (de Paşti şi iarna), când o bună parte din populaţie schimbă valuta străină în lei, cauzează fluctuaţii pe termen scurt în preţurile anumitor produse.
Într-o economie ce funcţionează normal, ritmul de modificare a cursului de schimb contează mai mult decât însăşi modificarea, iar acest ritm de modificare (1% zilnic, de exemplu) se include in preţ, ca o marjă de asigurare.
Pe lângă preţul la produsele petroliere, BNM nu poate influenta nici preţurile la produsele energetice. Deşi BNM deţine setul de instrumente pentru a atenua aceste şocuri (şi, respectiv, a limita creşterea preţurilor interne la aceste produse), cum ar fi înăsprirea politicii monetare, aceste măsuri pot dăuna creşterii economice din Moldova.
Aşteptările inflaţioniste ale populaţiei constituie un alt factor de influenţă ce nu poate fi influenţat de BNM, însă populaţia, dintr-un motiv sau altul, poate decide să cumpere masiv sau să nu cumpere practic deloc un anumit produs.
4. Inflaţia de bază şi calcularea ei
Inflaţia de bază este un indicator elaborat de BNS, pe lângă inflaţia generală, utilizat pentru analiză. Acest indicator nu înlocuieşte nicidecum inflaţia generală, ci este complementar celor deja utilizate. Acest indicator are scopul de a delimita factorii ce pot fi influenţaţi de BNM, faţă de factorii ce nu pot fi influenţaţi.
Printre metodele de calcul ale inflaţiei de bază, utilizate în RM, se numără: metoda excluderii simple din coşul de consum (excluderea bunurilor şi serviciilor ce sunt importate sau care sunt stabilite pe cale adiministrativă). Inflaţia de bază se calculează anual, ca şi inflaţia generală, pentru a elimina efectul sezonier (modificarea preţurilor într-o perioadă de câteva luni).
5. Instrumente BNM de ajustare a inflaţiei
Deşi BNM deţine setul de instrumente de ajustare a inflaţiei pe termen scurt, BNM menţine un anumit trend de creştere a preţurilor pe termen lung, pentru a nu periclita alte fenomene economice sau chiar dezvoltarea economică în ansamblu a RM. Mai mult, considerarea unui anumit nivel (în procente) de inflaţie considerat “optim” este destul de dificilă, pentru că fiecare ţară are factori de influenţă specifici.
Creşterea monedei naţionale în economie (din motive ne-economice) duce la creşterea inflaţiei. Masa monetară în lei poate fi majorată prin: creditarea directă de BNM a băncilor comerciale şi Guvernului sau procurarea de valută străină către de BNM de la băncile autorizate. Fenomenul de creştere a preţurilor nu trebuie privit ca un fenomen negativ. BNM este autoritatea care temperează aceste creşteri şi menţine stabil un anumit trend de creştere, pentru a evita şocurile si avalanşele de creşteri de preţuri cu impact major asupra populaţiei.
O altă noţiune ce trebuie înţeleasă corect este că BNM calculează cursul de schimb, şi nu îl stabileşte. Cursul este stabilit de activitatea economică ce are loc.
BNM planifică să lanseze rapoarte atât de prognozare a inflaţiei pe 2 ani, pentru a facilita activitatea agenţilor economici în luarea deciziilor, cât şi rapoarte ce vor conţine instrumentele de modificare a politicii monetare prognozate pe viitorul apropiat, de exemplu de o liberalizare a politicii monetare.
Dat fiind faptul că factorii de influenţă nu pot fi cunoscuţi exact şi complet pe un anumit termen de timp, BNM poate doar prognoza viitoarele acţiuni întreprinse, conduse de principiile BNM de activitate, unul dintre ele fiind menţinerea stabilităţii creşterii preturilor.
Notă: Informaţia din acest articol nu reprezintă un punct de vedere oficial al Băncii Naţionale a Moldovei. Informaţia din articol NU poate fi utilizată ca citat a unuia dintre participanţii la şedinţa Clubului IDEA. Ea reprezintă o sinteză a discuţiilor avute în cadrul şedinţei nr.1 a Clubului IDEA. La preluarea informaţiei, este obligatoriu de menţionat cu link sursa: http://idei.md
Andrei Rotaru, Directorul Departamentului Politică Monetară şi Cercetări, din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei, este invitatul Şedinţei nr.1(2010) a Clubului IDEA. Dlui ne va provoca la o discuţie despre fenomenul inflaţiei în Republica Moldova şi ponderea produselor de import în inflaţie.
Atenţie! Şedinţa va fi transmisă LIVE, pe Privesc.EU, începînd cu ora 18:00 (13 ianuarie). Şedinţa va putea fi urmărită şi pe site-ul IDEI.MD, de asemenea LIVE.
Există mai multe teme tabu în Republica Moldova, dintre care pot enumera cîteva: discutarea identităţii naţionale, a limbii vorbite, a unirii cu România, dar şi a ceea ce reprezintă NATO. Probabil pentru marea majoritate a cetăţenilor, NATO reprezintă un adevărat mister sau chiar se asociază cu ceva concret, doar că fals sau imaginar.
În şedinţa precedentă a Clubului IDEA am început să abordăm această temă, iar încercarea de vorbi despre NATO a ajuns de cîteva ori în impas, din simplul motiv că am realizat cu toţii că chiar nici noi nu suntem suficient informaţi despre această organizaţie. Am formulat o serie de întrebări referitoare la NATO şi chiar am încercat să dăm şi anumite răspunsuri, deşi iarăşi am descoperit că nu cunoaştem exact domeniul de activitate a NATO, implicaţiile exacte pe care le presupune ş.a.
Iată şi întrebările:
1. Care sunt interesele NATO în Moldova sau şi mai simplu: de ce NATO ar avea nevoie de Moldova, cînd are o bază militară la doar cîteva sute de kilometri de noi, în România?
2. Care ar fi avantajele Moldovei dacă ar adera la NATO? Read more…
În pofida condiţiilor climaterice (iarnă blândă şi zăpadă puţină în deosebi) din Moldova, există posibilitatea de a combina atît sporturi de iarnă, cît şi cele de vară, de exemplu: ciclismul şi schiatul. În perioada sovietică, şcoala de ciclism a fost considerată drept una foarte bună, iar condiţiile climaterice de vară sunt favorabile acestui sport. Odată cu reparaţia şi modernizarea drumurilor, ar putea fi construite şi baze sportive. O problemă însă, constă nu atât în obţinerea resurselor financiare, cât în managementul eficient al acestei direcţii. Read more…
Subbotnik-ul este un concept apărut la începutul secolului XX (1919), în timpul revoluţiei bolşevice, iscat dintr-o iniţiativă spontană de a repara şinele de cale ferată. Cu implicarea lui V.I. Lenin, subbotnik-ul a devenit un fenomen de masă, ceea ce ar însemna o activitate benevolă, în afara programului de lucru, în folosul societăţii. Astfel de activităţi erau organizate periodic, nefiind o regulă strictă ca fiecare sîmbătă să fie şi subbotnik.
Necesitatea finanţării cercetărilor şi inovaţiilor din bugetul de stat derivă din impactul pe care îl are ştiinţa asupra economiei şi societăţii implicit: contribuţia progresului tehnico-ştiinţific, pe de o parte, şi a ideilor generate de societate, pe de alta, la dezvoltarea în ansamblu a unui stat. În era informaţională contemporană, ştiinţa şi inovaţiile sunt printre promotorii progresului, nu doar pentru un stat, ci şi pentru oricare afacere. Ţări ca Japonia şi China servesc drept bune exemple de implementare în practică a cunoştinţelor din domeniul ştiinţei, cercetării şi inovaţiilor. 
Andrei Rotaru, Directorul Departamentului Politică Monetară şi Cercetări, din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei, este invitatul Şedinţei nr.1(2010) a Clubului IDEA. Dlui ne va provoca la o discuţie despre fenomenul inflaţiei în Republica Moldova şi ponderea produselor de import în inflaţie. 
Există mai multe teme tabu în Republica Moldova, dintre care pot enumera cîteva: discutarea identităţii naţionale, a limbii vorbite, a unirii cu România, dar şi a ceea ce reprezintă NATO. Probabil pentru marea majoritate a cetăţenilor, NATO reprezintă un adevărat mister sau chiar se asociază cu ceva concret, doar că fals sau imaginar.
Discutii pe IDEA