Desigur, posibilitatea transferului de tehnologie într-o ţară (împreună cu investiţiile aferente) oferă şi abordarea alternativă asupra acestei tematici şi pune sub întrebare necesitatea fiecărei ţări din lume de concentrare a resurselor pe propriul sector de ştiinţă şi inovaţii, sau optarea pentru recepţia transferului de tehnologie şi concentrarea resurselor pe valorificarea acestei tehnologii.

În Republica Moldova, cadrul legal pentru reglementarea acestui sector include Codul cu privire la ştiinţă şi inovare şi Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare. La moment, Parcul “ACADEMICA” este unicul din ţară.

Aşa cum reiese din actele normative, sursele finanţării activităţii ştiinţei şi inovării sunt din:

• Administraţia publică centrală
• Bugetele locale
• Subvenţiile din sfera ştiinţei şi inovării
• Granturi, de la persoane fizice sau juridice

Statistica internaţională din domeniu atestă ca UE alocă pentru finanţarea sferei inovării şi ştiinţei, în mediu, 1,9% din PIB, iar SUA şi Japonia – 2,7%.

Una din Directivele UE pentru 2010 este majorarea procentului alocat din PIB până la 3%. Ţările nordice deţin întâietate în acest domeniu (3,5% din PIB), pe când Romania alocă din bugetul de stat între 0,3 şi 0,5% pentru domeniul ştiinţei. Urmând Directiva UE, Romania de asemenea tinde să ajungă la cifra de 3%.

În SUA, 30% din banii alocaţi din buget pentru cercetare şi inovaţii sunt oferite companiilor pentru crearea centrelor de cercetare în cadrul lor. În Europa, este de doar 16%.

În Republica Moldova, investiţiile în ştiinţă şi inovare până în 1990 au fost majore, printre cele mai mari din CSI, iar rezultatele erau pe măsură, inclusiv crearea mecanismelor de ghidaj ale rachetelor. Odată cu dispariţia finanţării, au dispărut şi laboratoarele, dar şi cercetătorii. La momentul actual, majoritatea banilor alocaţi din bugetul de stat pentru cercetare şi inovaţii sunt transferaţi la Academia de Ştiinţă. În 2008, au fost alocaţi pentru finanţarea ştiinţei şi inovării circa 0,7% din PIB (sau 504 milioane lei), comparativ cu 0,3% în 2007. În anul 2009, această sumă a constituit 378 milioane lei, iar pentru 2010 se planifică alocarea a 341 milioane lei. Comunitatea ştiinţifică din RM şi-a declarat dorinţa ca aceasta cifră să ajungă măcar la 1% din PIB (aproximaiv 650 milioane lei). Academia de Ştiinţe din RM este unica instituţie ce activează în acest domeniu şi nu se subordonează vreunei autorităţi de stat şi nici Guvernului.

Promovarea inovaţiilor şi utilitatea lor în economia RM. Dintr-o simplă analiză a topului „Cele mai valoroase 10 invenţii în RM în 2009”, observăm utilitatea mică sau inexistentă a produselor inventate, neavând multe dintre caracteristicile ce le-ar face atractive pentru o buna parte din consumatori şi/sau investitori. Descrierea detailată a acestor invenţii, şi nu numai, poate fi găsită în Biblioteca Republicană Tehnico-ştiinţifică sau la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

Totuşi, de ce companiile (mai ales cele locale) nu vor să investească în cercetare şi inovaţii? Pentru că aceasta presupune anumite investiţii pe termen lung, iar incertitudinea succesului descoperirii ştiinţifice ii determină pe întreprinzători să opteze pentru investiţii relativ sigure, cu anumite rezultate cuantificate. O tactică folosită de investitorii străini este aducerea in Moldova a tehnologiilor deja existente, reducând, astfel, necesitatea de a investi în tehnologii noi sau invenţii. Astfel, posibilitatea de a obţine investiţii străine în RM pentru inovaţii este destul de redusă, mai ales pentru că aceste investiţii sunt orientate spre ţările cu potenţial uman înalt calificat, cu rezultate bune în domeniul cercetării şi inovaţiilor. Aici menţionăm şi mobilitatea înaltă a persoanelor competente din domeniul cercetărilor şi inovaţiilor, ce preferă să activeze în ţări cu mari posibilităţi de finanţare şi nivel de trai înalt.

Pe lângă tratarea tematicii finanţării ştiinţei şi inovaţiilor din bugetul de stat din punctul de vedere al consumatorilor, investitorilor, mediului de afaceri, mai este şi perspectiva contribuabililor la bugetul de stat, şi, respectiv, interesul lor în distribuirea eficientă a resurselor din buget. Dacă statul decide să finanţeze din buget ştiinţa şi inovaţiile, atunci aceste investiţii trebuie direcţionate corect spre centre de cercetare, incubatoare şi parcuri ştiinţifice, specializarea cadrelor (în special tinerii specialişti), transmiterea continuă a cunoştinţelor şi practicilor dobândite, şi, nu în ultimul rând, promovarea invenţiilor cu înaltă utilitate pentru economie. Aceste masuri, însă, trebuie corelate cu condiţiile din Republica Moldova (atât cu concurenţa de pe piaţă, cât şi cu condiţiile generale economice, sociale, de trai, de munca, etc.).

Propunerile expuse. Clubul IDEA a ajuns la consensul că trebuie dezvoltate centre ştiinţifice şi de cercetare în cadrul universităţilor, cu atragerea celor mai experimentaţi specialişti. Astfel, va avea loc un transfer de cunoştinţe de la specialiştii în domeniu la tinerii cercetători (studenţi, masteranzi), asigurîndu-se aplicabilitatea cunoştinţelor însuşite de către studenţi şi masternazi. Experienţa acumulată în decursul a zeci de ani de către specialiştii din cadrul unor domenii ştiinţifice mai înguste va perpetua prin atragerea tinerilor specialişti în studierea acestor domenii. Astfel potenţialul intelectual al oamenilor de ştiinţă va fi întotdeauna pus la dispoziţia centrelor universitare şi a colaboratorilor lor, asigurînd o dezvoltare prodigioasă a ştiinţei în Republica Moldova. Un exemplu elocvent de funcţionare a unui astfel de sistem este MIT – Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Statele Unite este doar una din numeroasele universităţi prestigioase din ţările dezvoltate, în cadrul cărora au fost create centre de cercetare la cel mai înalt nivel, iar inovaţiile lor sunt aplicate in practică. Astfel, potenţialul intelectual din RM (una din puţinele resurse disponibile) ar crea produse de înaltă valoare în cadrul acestor centre de cercetare din universităţi. De asemenea, se vor atinge următoarele obiective:

• Atragerea tinerilor în sfera ştiinţei şi inovaţiilor prin condiţii atractive, şi susţinerea tinerilor specialişti competenţi şi bine instruiţi. Direcţionarea unei bune părţi a investiţiilor din buget în generaţia tânără, care are acum potenţialul maxim de dezvoltare.
• Crearea unui departament în cadrul Academiei de Ştiinţe (sau altor instituţii abilitate) pentru promovarea invenţiilor şi activităţii ştiinţifice din RM atât pentru consumatorii / investitorii interni, cât şi în comunitatea străină. Mai mult, activitatea acestui departament ar include şi studii de fezabilitatea pentru identificarea invenţiilor de utilitate înaltă pentru economia RM (în industria textilă sau vinificaţie, de exemplu).
• Outsourcing ştiinţific – folosirea specialiştilor din Moldova în crearea tehnologiilor pentru tarile străine, finanţate de aceste ţări.
• Sfera ştiinţei şi inovaţiilor, ca şi celelalte sectoare din RM, are nevoie de reforme structurale, investiţii atrase şi o abordare modernă, în pas cu tendinţele globale din domeniu. Ca orice alt sector, sfera ştiinţei necesită strategie, planificare, organizare, promovare a produselor şi rezultate practice, corelate la direcţiile prioritare de dezvoltare.
• Modificarea conceptului de studii liceale dintr-unul pur teoretic şi general, într-unul mult mai specializat şi aplicativ. Ca şi exemplu, studierea noţiunilor elementare din teoria economică în clasele 10-12, pentru ca ulterior, facultatea să ofere doar studii aprofundate în economie, cu un caracter aplicativ pronunţat.

Invitatul special al şedinţei: Dl Dinu Armaşu, Director executiv, Asociaţia Investitorilor Străini.
Membrii Clubului participanţi:  Mihai Bologan, Veronica Vragaleva, Alexandru Fală,  Alexandru Bordea, Vitalie Eşanu, Corneliu Munteanu, Sorin Hadârcă, Oleg Ciubotaru.

P.S. Ca urmare a şedinţei nr.2 a Clubului IDEA, reprezentanţii Academiei de Ştiinţe din Moldova au propus continuarea discuţiei referitor la finanţarea ştiinţei şi inovaţiei în Republica Moldova, dar şi a ideilor expuse de către membrii Clubului IDEA. Ca şi rezultat, şedinţa nr.3 a Clubului IDEA, va avea loc în data de 3 februarie 2010, în incinta AŞM, cu participarea membrilor Clubului IDEA, a reprezentanţilor AŞM. La această şedinţă sunt invitaţi să participe şi jurnalişti. Pentru mai multe detalii, ne contactaţi pe adresa de e-mail mihaibologan@yahoo.com

Invitat special: Andrei Rotaru, Directorul Departamentului Politici Monetare şi Cercetare de la Banca Naţională

1. Concepte explicate.

• Inflaţia – fenomen economic exprimat prin modificarea permanentă a nivelului preţurilor, având, respectiv, dinamică pozitivă (inflaţie) şi dinamică negativă (deflaţie).
• Inflaţia este calculată prin indicele preţului de consum, utilizând metoda mediei ponderate.
• Indicele preţului de consum – stabilirea coşului de consum (de bunuri şi servicii, inclusiv unele supuse accizelor – combustibil, alcool, etc.) pentru o anumită perioadă şi calcularea ponderii fiecărui bun şi serviciu inclus in preţ.
• Grupul de mărfuri incluse în coş – alimentare, nealimentare şi servicii.
• Este important de subliniat esenţa metodei folosite, şi anume utilizarea coşului de consum (pentru că o creştere în preţul unui singur produs nu înseamnă automat inflaţie).

2. Factorii de influenţă. Inflaţia în Republica Moldova

Modificarea nivelului preţului este influenţată de modificarea cererii şi ofertei unui bun sau serviciu din coşul de consum.

Factori interni (din RM) de influenţă:

• Cantitatea de bani (controlată indirect de BNM prin micşorarea / mărirea masei monetare)
• Creşterea / diminuarea cererii de bunuri şi servicii din coşul de consum (factor ce depinde de comportamentul populaţiei), respectiv creşterea preţurilor la bunurile cu cerere sporită.
• Creşterea / diminuarea ofertei de bunuri şi servicii, influenţată de factori precum: condiţiile climaterice (de exemplu, fenomenul de secetă scade oferta la unele produse alimentare),
• Politica monetara şi fiscală a BNM

Factori externi de influenţă (deseori cu influenţă mai mare asupra nivelului preţurilor):

• Majorarea preţului la gaz cu aproximativ 20% – produs pe care nu îl putem produce, nu îl putem înlocui şi nici elimina (pe termen scurt cel puţin) din consum. Aceeaşi situaţie este şi cazul produselor petroliere, a căror preţuri se stabilesc la nivel mondial.
• De aici derivă un alt factor: includerea preţului la gaz în preţul altor bunuri şi servicii, cum ar fi activitatea spaţiilor productive (fabrici, magazine, companii).
• Cursul de schimb. Din studierea conţinutului din coşul de consum, se observă că o bună parte din produse incluse sunt importate (sau depind de unele produse importate). Aşa cum preţul produselor importate depinde de cursul de schimb, preţul final, in lei, al produselor importate ar trebui să se modifice in dependenţă de fluctuaţiile cursului de schimb. In Moldova, însă, exista fenomenul de majorarea de preţuri la deprecierea cursului de schimb. De exemplu, după deprecierea leului faţă de USD, se observa o tendinţă de creştere a preţurilor la produsele petroliere. Fenomenul deprecierii leului faţă de valuta străină nu doar cauzează majorări în preţurile produselor pur importate, dar şi la produsele autohtone, în special pentru că producerea unei bune parţi din produsele autohtone depinde de produsele importate (aşa cum depinde industria de panificaţie de importul de produse petroliere).

Unul din principiile BNM este asigurarea stabilităţii preţurilor, însă aceasta nicidecum nu înseamnă stabilirea preţurilor, ci crearea condiţiilor de menţinere unei anumite creşteri a preţurilor. Mai mult ca atât, sunt şi factori ce nu pot fi influenţaţi de BNM, cum ar fi preţul mondial la produsele petroliere, care, chiar daca cresc rapid şi creează şocuri, BNM are rolul doar de a menţine un anumit trend de creştere.

3. Factorii ce nu pot fi influenţaţi de BNM

• Valutizarea. RM este o tara cu o puternică valutizare – raportul depozitelor în valută străina faţă de toate depozitele, ceea ce în Moldova constituie la momentul de faţă circa 50%, adică jumătate din depozitele deţinute oficial în bănci sunt în valută străină. Pe lângă depozitele în valută oficiale, există şi cantitatea de bani în valută cash ce circulă pe pieţele din Moldova. De aici se observă fenomenul că populaţia, de mult timp, are mai multă încredere în stabilitatea valutei străine, cel puţin pentru procurarea sau vânzarea produselor mai scumpe (cum ar fi apartamente sau maşini). Aceasta, pe lângă situaţia de sărbători (de Paşti şi iarna), când o bună parte din populaţie schimbă valuta străină în lei, cauzează fluctuaţii pe termen scurt în preţurile anumitor produse.
• Într-o economie ce funcţionează normal, ritmul de modificare a cursului de schimb contează mai mult decât însăşi modificarea, iar acest ritm de modificare (1% zilnic, de exemplu) se include in preţ, ca o marjă de asigurare.
• Pe lângă preţul la produsele petroliere, BNM nu poate influenta nici preţurile la produsele energetice. Deşi BNM deţine setul de instrumente pentru a atenua aceste şocuri (şi, respectiv, a limita creşterea preţurilor interne la aceste produse), cum ar fi înăsprirea politicii monetare, aceste măsuri pot dăuna creşterii economice din Moldova.
• Aşteptările inflaţioniste ale populaţiei constituie un alt factor de influenţă ce nu poate fi influenţat de BNM, însă populaţia, dintr-un motiv sau altul, poate decide să cumpere masiv sau să nu cumpere practic deloc un anumit produs.

4. Inflaţia de bază şi calcularea ei

• Inflaţia de bază este un indicator elaborat de BNS, pe lângă inflaţia generală, utilizat pentru analiză. Acest indicator nu înlocuieşte nicidecum inflaţia generală, ci este complementar celor deja utilizate. Acest indicator are scopul de a delimita factorii ce pot fi influenţaţi de BNM, faţă de factorii ce nu pot fi influenţaţi.
• Printre metodele de calcul ale inflaţiei de bază, utilizate în RM, se numără: metoda excluderii simple din coşul de consum (excluderea bunurilor şi serviciilor ce sunt importate sau care sunt stabilite pe cale adiministrativă). Inflaţia de bază se calculează anual, ca şi inflaţia generală, pentru a elimina efectul sezonier (modificarea preţurilor într-o perioadă de câteva luni).

5. Instrumente BNM de ajustare a inflaţiei

• Deşi BNM deţine setul de instrumente de ajustare a inflaţiei pe termen scurt, BNM menţine un anumit trend de creştere a preţurilor pe termen lung, pentru a nu periclita alte fenomene economice sau chiar dezvoltarea economică în ansamblu a RM. Mai mult, considerarea unui anumit nivel (în procente) de inflaţie considerat “optim” este destul de dificilă, pentru că fiecare ţară are factori de influenţă specifici.
• Creşterea monedei naţionale în economie (din motive ne-economice) duce la creşterea inflaţiei. Masa monetară în lei poate fi majorată prin: creditarea directă de BNM a băncilor comerciale şi Guvernului sau procurarea de valută străină către de BNM de la băncile autorizate. Fenomenul de creştere a preţurilor nu trebuie privit ca un fenomen negativ. BNM este autoritatea care temperează aceste creşteri şi menţine stabil un anumit trend de creştere, pentru a evita şocurile si avalanşele de creşteri de preţuri cu impact major asupra populaţiei.
• O altă noţiune ce trebuie înţeleasă corect este că BNM calculează cursul de schimb, şi nu îl stabileşte. Cursul este stabilit de activitatea economică ce are loc.
• BNM planifică să lanseze rapoarte atât de prognozare a inflaţiei pe 2 ani, pentru a facilita activitatea agenţilor economici în luarea deciziilor, cât şi rapoarte ce vor conţine instrumentele de modificare a politicii monetare prognozate pe viitorul apropiat, de exemplu de o liberalizare a politicii monetare.
• Dat fiind faptul că factorii de influenţă nu pot fi cunoscuţi exact şi complet pe un anumit termen de timp, BNM poate doar prognoza viitoarele acţiuni întreprinse, conduse de principiile BNM de activitate, unul dintre ele fiind menţinerea stabilităţii creşterii preturilor.

Notă: Informaţia din acest articol nu reprezintă un punct de vedere oficial al Băncii Naţionale a Moldovei. Informaţia din articol NU poate fi utilizată ca citat a unuia dintre participanţii la şedinţa Clubului IDEA. Ea reprezintă o sinteză a discuţiilor avute în cadrul şedinţei nr.1 a Clubului IDEA. La preluarea informaţiei, este obligatoriu de menţionat cu link sursa: http://idei.md

Video de la şedinţă îl puteţi urmări, accesînd acest link.

Invitat special: Dl Dinu Armaşu, Director executiv, Asociaţia Investitorilor Străini.
Membrii Clubului participanţi:  Mihai Bologan, Veronica Vragaleva, Alexandru Fală,  Alexandru Bordea, Vitalie Eşanu, Corneliu Munteanu, Sorin Hadârcă, Oleg Ciubotaru.

Tema discuţiei: Finanțarea științei și inovației prin intermediul investițiilor străine și de la bugetul de stat

Video, oferit de Privesc.Eu

Ideea a fost expusă de membra Clubului, Veronica Vragaleva

Invitat special: Dl Andrei Rotaru, Directorul Departamentului Politici Monetare şi Cercetare de la Banca Naţională a Moldovei.
Membrii Clubului participanţi: Alexandru Savva, Mihai Bologan, Veronica Vragaleva, Alexandru Fală, Viorel Bologan, Tudor Tarlev, Alexandru Bordea, Arsenie Ciobanu, Vitalie Eşanu, Corneliu Munteanu, Oleg Grigoroi, Grigore Vieru.

Tema discuţiei: Inflaţia în Republica Moldova, factori de influenţă şi structura

Video, oferit de Privesc.Eu


Pînă în data de 16 ianuarie a.c., vom plasa şi un rezumat al şedinţei (text şi foto) cu principalele idei expuse.

Andrei Rotaru, Directorul Departamentului Politică Monetară şi Cercetări, din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei, este invitatul Şedinţei nr.1(2010) a Clubului IDEA. Dlui ne va provoca la o discuţie despre fenomenul inflaţiei în Republica Moldova şi ponderea produselor de import în inflaţie.

Atenţie! Şedinţa va fi transmisă LIVE, pe Privesc.EU, începînd cu ora 18:00 (13 ianuarie). Şedinţa va putea fi urmărită şi pe site-ul IDEI.MD, de asemenea LIVE.

În şedinţa precedentă a Clubului IDEA am început să abordăm această temă, iar încercarea de vorbi despre NATO a ajuns de cîteva ori în impas, din simplul motiv că am realizat cu toţii că chiar nici noi nu suntem suficient informaţi despre această organizaţie. Am formulat o serie de întrebări referitoare la NATO şi chiar am încercat să dăm şi anumite răspunsuri, deşi iarăşi am descoperit că nu cunoaştem exact domeniul de activitate a NATO, implicaţiile exacte pe care le presupune ş.a.

Iată şi întrebările:

1. Care sunt interesele NATO în Moldova sau şi mai simplu: de ce NATO ar avea nevoie de Moldova, cînd are o bază militară la doar cîteva sute de kilometri de noi, în România?

2. Care ar fi avantajele Moldovei dacă ar adera la NATO?

3. Este neutralitatea o alternativă viabilă aderării la NATO, pentru Moldova?

4. Cine de fapt mai garantează neutralitatea Moldovei, pe lîngă Constituţia RM?

5. Este Moldova o ţară care face parte din “jocul” intereselor marilor puteri, s-a decis cumva în ce zonă de influenţă a intrat MD?

6. Un aspect tehnic: aderarea la NATO presupune doar reformarea armatei naţionale sau şi a altor structuri de forţă?

7. Ce implică aderarea la NATO? Este aderarea la NATO o condiţie obligatorie pentru aderarea la UE?

8. Ce este de fapt NATO şi care sunt obiectivele ei, în special în Europa de Est şi Sud-Est.

La aceste şi alte întrebări voi încerca să aflu răspunsuri, făcînd o vizită la Cartierul General al NATO, la începutul săptămînii viitoare. Voi participa la o serie de briefinguri şi discuţii despre relaţiile Moldova-NATO. Alături de mine vor pleca şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, inclusiv jurnalişti, ONGişti, free-lanceri, experţi.

Vă invit la o discuţie despre NATO şi vă rog să adresaţi şi voi întrebări referitoare la NATO, iar eu vă promit să capăt răspunsuri la ele.

Nu in zadar dau aceasta intrebare, caci in dependenta de acest fapt ma astept la o reactie diferita…

Dar, oricare nu ar fi statutul, eu ideea o voi relata, caci e una mult prea duruta, iar cei ce ar dori sa o spuna nu stiu cum si cind sa o faca. Eu am posibilitate, datorita Clubului IDEA, pentru care tin sa le multumesc.

Ce inseamna “ scoala “(gimnaziu, liceu, facultate, masterate etc) astazi la noi in republica ?

Inseamna desigur multa carte, multe cunostinte, multa informatie si din diferite domenii. Suntem informati in toate domeniile si aspectele vietii. Intrebare: Obtinem rezultatul dorit?

In urma participarii in calitate de trainer la proiectul”Leader School”, organizat de Asociatia Obsteasca “PROPLUS” , in cadrul mai multor licee din Chisinau, am depistat urmatoarele:

1. ”Scop” pentru majoritatea tinerilor inseamna “sa dau tezele cu bine; sa dau BAC-ul pe 10; sa intru la facultate la buget; sa merg la mare”.
2. Fiecare copil are cel putin 2 variante de: “Ce o sa devin eu cind voi fi mare”. Prima este ceea ce isi doreste el si cea de a doua este cea ce doresc parintii, rudele, cunoscutii el sa devina, cea de a doua varianta fiind defapt primordiala in majoritatea cazurilor.

Fiecare din noi cindva a ajuns la o perioada cind eram intrebati sau indrumati la capitolul: cine o sa fim, ce o sa devenim? Problema grava apare atunci cind, intilnind un prieten dupa absolvirea facultatii de Drept sau Relatii internationale si el zice:

-Merg sa fac o a doua facultate. Il intreb: De ce? Nu iti ajunge una?

-Pai, defapt, toata viata mi-am dorit sa fiu un jurnalist, un prezentator de stiri, dar…

-Dar ce?, intervin eu…

-Dar parintii mi-au zis ca “trebuie sa faci o facultate serioasa, sa ai o profesie buna… Da prezentator de stiri, ce fel de profesie e? Asta nu e serios!”

Iata 4 aspecte ce vor permite ca, dupa intelegerea lor, lucrurile sa poata fi privite diferit, indiferent de statutul pe care il aveti la moment:

1.Epoca industriala vs Epoca informationala

Astazi traim intr-o lume a informatiei, lume in care totul se decide in citeva clipe, timpuri in care bogati oamenii devin datorita unei informatii auzite si utilizate la timpul potrivit.

Ce avem la capitolul “studii”? Avem aceleasi materiale de zeci de ani, inca din era industriala, avem aceeasi ideologie si aceeasi profesori… Unde e problema, o sa intrebati? Astazi nu mai sunt, ca pe timpuri, fabrici si uzine ce ii asteapta pe cei 20.000 de ingineri, tineri absolventi, sa paseasca pragul primului loc de munca ca fiecare sa isi ocupe postul si sa isi munceasca cei 40 de ani. Ce facem noi astazi cu cei 20.000 de juristi, caci robotii ne-au luat locul si e nevoie doar de 2 ingineri tehnicieni…? Corect, plecam peste hotare la munca, fie ne reprofilam.

2.Informatia in lume SE DUBLEAZA odata la 18 luni!

Incercati sa va imaginati ca cititi o carte si cind ati ajuns la sfirsit realizati ca ati citit doar un sfert. Si iara cititi si cind ajungeti la sfirsit aceeasi poveste… Si tot asa… Asta ar insemna ca la absolvirea facultatii noi cunoastem doar 25 % din necesarul de 100%. Astazi suntem in situatia in care, nu mai e atit de important sa cunosti informatia cit e important sa stii de unde sa o gasesti, dar si mai nou e ca din cea gasita informatie sa mai si poti filtra/selecta strict ceea ce este necesar.

Deci, cit de bun nu ar fi sistemul de invatamint, toata informatia 100% oricum nu va putea fi transmisa pina la destinatari.

3.Lipsa in institutiile de invatamint(in marea majoritate)  a orelor facultative in domenii cum ar fi: Arta oratorica, Debate, Educatie financiara, Antreprenoriat. Aceasta duce la faptul ca marea majoritatea a studentilor merg la facultate neavind nici cea mai vaga idee “cu ce se maninca” profesia lor, ce va fi necesar sa faca si pina unde ar putea ajunge cu ajutorul ei. Tot mai des la angajare auzim de la angajator cuvinte de genu: Uita tot ce ai stiut, aici e altfel decit in carti… Si se incepe o noua etapa de instruire, care adesea  atit de mult difera de ceea ce am studia cei 3-5 ani.

 4.Starea materiala nefavorabila in rindurile familiilor cu abiturienti, motiv pentru care parintii se bucura cind copilul lor este acceptat la orice facultate, important fiind ca e la buget. Nu conteaza ca a urit toata viata fizica sau chimia, acum e profesor de chimie in devenire… Nu conteaza ca toata viata a visat sa devina jurist sau prezentatoare, acum e agronom in devenire…

Solutii:

1. Permiteti-le copiilor sa devina cei ce au visat! Ei vor deveni oricum, dar le va ocupa mai mult timp… Sau poate nu vor deveni nicicind si toata viata se vor plinge de jobul pe care il urasc.
2. Important e astazi principiul din jurisprudenta: Nu e neaparat sa cunosti totul, trebuie sa stii unde poti gasi ceea de ce ai nevoie.
3. Reducerea orelor de biologie, fizica, istorie sau chimie, matematica sau geografie cu 10% nici nu se va simti pe fonul la ceea ce ar putea afla util acei elevi si studenti de la specealistii in domeniul pe care l-au ales, sau il vor alege. De ce sa nu mearga acolo unde vor munci, sa pipaie, sa vada si sa auda ceea ce este acolo, pe viu? In fiecare scoala poate sa vina cite un om de succes din orice domeniu si sa le povesteasca acelor tineri cum a juns acolo. Prin aceasta vor economisi bani si ani ce nu se mai intorc!
4. Facultatea nu e o moda ci o necesitate. Daca doresc sa devin jurist sau bucatar, voi merge sa fac juridica sau culinarie si e o absurditate sa dau 5 ani din viata mea pentru limbi straine daca nu le plac si doar din motivul ca erau locuri la buget.

Parinti, tineti minte: copiii inca mai au vise!

Copii, nu uitati: a doua facultate si, de fapt cea visata, o veti achita oricum si cu bani proprii, dar cea mai mare cheltuiala e TIMPUL, pentru ca el nu are pret!

Visati, Actionati si Savurati!

Alexandru Bordea

„Pentru consumatorul care va avea de achitat o factură mai mică pentru bunurile achiziţionate, desigur că deflaţia nu este lucrul cel mai rău. Însă, per total, economia are de pierdut. În primul rând, deflaţia este rezultatul faptului că bunurile nu se vând, lucru confirmat de scăderea cu 6% a vânzărilor cu amănuntul în primele 8 luni ale anului curent. Logica ulterioară este cunoscută: scad vânzările, scad şi ritmurile de producţie. Concomitent scade cererea de forţă de muncă şi creşte şomajul. Deci, puse pe cântar aceste evoluţii, ne permit să constatăm: e de rău”, afirmă expertul economic Sorin Hadârcă.

Sorin Hadârcă: „Menţinerea stabilităţii preţurilor înseamnă că BNM are mandatul să asigure ca preţurile nici să nu crească peste măsură, nici să nu cadă prea mult. În plan practic şi în condiţiile unui program cu FMI, Banca Naţională a avut obiectivul de a ţinti o inflaţie de circa 7% anual. Însă, în realitate are loc această deflaţie. În opinia mea, aceasta este o abatere de la ţinta propusă la fel de mare ca şi în cazul dacă inflaţia ar fi fost de 15%”. Expertul sugerează că impactul negativ pe care îl produce deflaţia este asupra consumului.

„În condiţiile când există perspectiva scăderii preţurilor, persoanele fizice au tendinţa să amâne decizia de a procura un anumit produs. Din moment când s-ar putea ca acesta să fie mai ieftin în viitor – de ce de nu aşteptat? Rezultatul acestei aşteptări este că economia poate intra într-un cerc vicios numit stagflaţie. Ca reacţie  la expectativa consumatorilor, producătorii (şi importatorii) caută să diminueze oferta de bunuri. Şi atunci, recesiunea poate căpăta un caracter cronic. Însă, trebuie să constatăm că evoluţia economică din ţară este dictată în mare măsură de evoluţia partenerilor externi, care mizează pe o ieşire din criză în trimestrul IV curent sau la începutul anului viitor. Prin urmare cred că probabilitatea scenariului descris anterior este relativ mică”, apreciază analistul.

Sorin Hadârcă anticipează că, odată ce va fi reluat ritmul de creştere economică, preţurile să înceapă să crească într-un ritm accelerat. „Aceasta ar urma să fie consecinţa faptului că în perioada de recesiune în sistemul bancar au fost „pompate” lichidităţi destul de mari. Prin urmare, sunt de părerea că Banca Naţională ar urma să facă un exerciţiu analitic serios care ar anticipa o asemenea schimbare de trend, astfel încât să-şi poată ajusta rapid arsenalul de instrumente de intervenţie pe piaţa monetară, adică să fie gata să extragă aceste lichidităţi. În dependenţă de succesul unei astfel de politici aş considera că inflaţia de circa 5% în 2010 este un obiectiv realizabil”, sugerează expertul.

Pentru Expert Grup

Publicaţia lunară ”Realitatea Economică“ 

Noul Guvern investit recent în funcţie s-a declarat a fi unul reformator şi şi-a asumat responsabilitatea instalării unei noi ordini economice în ţară. Agenda reformatoare a noului executiv derivă în primul rând din necesitatea implementării unui şir de reforme – necesare, dar dureroase – pe care fostul Guvern nu a fost capabil să le aplice. Pentru moment, noul executiv manifestă suficientă voinţă politică pentru implementarea reformelor respective. Dar, în condiţiile în care încă persistă riscul alegerilor anticipate, Guvernul evident că nu doreşte să fie penalizat de păturile socialmente vulnerabile în urma implementării reformelor nepopulare pe care va trebuie să le implementeze. Singura şansă a Guvernului este de a planifica reformele astfel încât numărul pierdanţilor să fie mai mic decât numărul câştigătorilor. Şi din cauza că impactul pozitiv al reformelor se manifestă cu un anumit decalaj în timp, acestea ar trebui să fie declanşate cât mai devreme. Guvernul a iniţiat deja o serie de acţiuni. Care ar trebui să fie priorităţile care ar garanta noului guvern maximizarea capitalului politic?

Ameliorarea relaţiilor cu partenerii strategicii

Guvernul deja a anulat regimul de vize instituit pentru cetăţenii României şi au apărut primele semne de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale cu această ţară. Destul de sugestivă este şi prima vizită a prim-ministrului la Bruxelles, precum şi susţinerea promisă de structurile europene. Totodată, este vital ca noua politică externă să fie una echilibrată, astfel încât să nu fie neglijate nici relaţiile strategice cu Federaţia Rusă. Informarea clară şi fără echivoc a Rusiei de către noua guvernare vizavi de interesele naţionale ale Moldovei este indispensabilă: or, Rusia deţine un potenţial imens de absorbţie a exporturilor moldoveneşti, dar şi suficiente canale de influenţă care ar putea submina agenda de politică externă şi internă a noului guvern. 

Demonopolizarea pieţelor interne

Voinţa politică este necesară pentru eliminarea pe termen scurt a monopoliştilor de pe piaţa produselor alimentare (în special, de carne, peşte, băuturi, produse lactate) şi a medicamentelor. Aceasta ar permite o diminuare imediată a preţurilor la aceste produse cu circa 20%-30%. Luând în consideraţie cât de sensibile sunt aceste produse pentru majoritatea populaţiei, asemenea acţiuni ar aduce un număr enorm de „bile albe” pentru Guvern, fără nici un cost social. Dar, „locul sfânt nu rămâne pustiu” (pe termen lung), de aceea Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei ar trebui să vegheze în mod constant asupra funcţionării pieţelor. Altfel, Guvernul va trebui să asigure permanent „dirijarea manuală” a pieţelor.

 Liberalizarea procedurilor de export

  Eliminarea restricţiilor cu privire la exportul de soiuri tehnice şi a producţiei vinicole în vrac implementată la 28 septembrie este una din măsurile în acest sens. Facilitarea exporturilor presupune mari externalităţi economice şi sociale. Astfel, prin diminuarea restricţiilor companiilor privind accesul mai liber la pieţele de desfacere, acestea îşi vor putea accelera durata de rotaţie a activelor. Aceasta pe termen scurt va asigura unele companii cu lichidităţi pentru plata restanţelor la salarii şi la achitarea cu furnizorii de materie primă, iar pe termen mediu şi lung va duce la extinderea cotelor pe pieţele externe a companiilor autohtone şi crearea de noi locuri de muncă.

Liberalizarea reglementărilor activităţilor antreprenoriale

Aceasta se referă în primul rând la necesitatea de a interzice poliţiei efectuarea oricăror controale economice la agenţii economici, clarificarea mai bună a competenţelor Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei şi simplificarea procedurilor birocratice la eliberarea permiselor de activitate şi autorizaţiilor de construcţie.

Renunţarea la toate facilităţile acordate deputaţilor şi altor funcţionari de rang înalt 

Este o măsură mai mult populară decât una economică care va tempera o eventuală indignare crescândă din partea populaţiei în urma implementării reformelor socio-economice. La implementarea unor politici de austeritate este foarte important ca şi cei responsabili de elaborarea şi implementarea acestora să se conformeze.

Atenţie! Şedinţa propriu-zisă se începe în minutul 5:40, pînă atunci various preparations for the meeting

Aceasta este prima şedinţă reprezintă prima şedinţă transmisă LIVE şi înregistrată, cu suportul Privesc.Eu şi Librăriei Cartier.