Clubul IDEA

Nu e secret că la Eurovision o bună parte din voturi sunt acordate după principii policite şi cu toţii se aşteaptă ca Ciprul să acorde 12 puncte Greciei, a devenit o tradiţie frumoasă ca Moldova şi România să-şi acorde cîte 12 puncte. În analiza curentă voi propune un concept mai larg: votarea pe BLOCURI la Eurovision. Am descoperit o legitate destul de bună încă din primul Eurovision cînd a participat Moldova, iar acum vă propun o analiză pentru 2009.

În primul rînd, voi explica ce sunt Blocurile: grup de ţări, caracterizate printr-o aropiere geografică strînsă, prin anumite trăsături culturale şi etnice comune şi care cel mai important, votează cam la fel. Cele 42 de ţări care au participat în acest an le-am distribuit pe 6 blocuri:

Blocul Occidental (OCC) -Franţa, Irlanda, Spania, Marea Britanie, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Andorra şi Malta. Se caracterizează de obicei prin piese mai slabe decît alte ţări şi votează foarte specific, de obicei tot pentru aceste ţări. Am inclus aici şi Malta, care mai mult corespunde la maniera de votare cu aceste ţări decît cu cele din alte blocuri.

Blocul Nordic (NORD) - Islanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda şi Estonia. Ultima am inclus-o pentru că se potriveşte mai mult cu blocul Nordic decît cu CSI, atît după cum votează, cît şi după cum este votată.

Blocul Central European (CE) – Elveţia, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria şi România. Dintre aceste ţări, Cehia, Slovacia şi Bulgaria are o tradiţie scurtă de participare, la fel ca şi Polonia, iar Elveţia şi România acordă voturi imprevizibile şi nu pot fi atribuite la alte blocuri. Veţi vedea că acest bloc est unul mai mult geografic decît reprezentativ după maniera de votare.

Blocul Mediteran (MED) – Albania, Grecia, Bulgaria, Cipru, Turcia şi Azerbaidjan. Ultima se potriveşte de minune în acest bloc, deşi s-ar părea că ar fi mai bine să participe la blocul CSI. Grecia şi Turcia nu prea se votează, dar prin sateliţii lor Cipru, Azerbaidjan şi Albania plus Bulgaria care votează acest bloc creează un bloc aparte.

Blocul ceseist (CSI) – Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Rusia, Moldova, Armenia. Primele nu fac parte din CSI, dar se potrivesc pentru acest bloc, la fel ca şi Moldova, care tradiţional votează ţări din spaţiul CSI.

Iată şi harta Europei, împărţită în “blocuri”, după cum se votează la Eurovision:

Harta Europei, împărţită în blocuri

În continuare să vedem cîte voturi a acordat fiecare bloc altor blocuri:

Numărul de puncte acordate de blocuri altor blocuri la finala Eurovision

Blocul OCC a acordat cele mai multe puncte blocului NORD, în schimb a primit cele mai multe tot de la ţările proprii (OCC) – 157 p. Blocul CSI a primit cele mai multe puncte de la acelaşi bloc – 91 p.  Blocul NORD, cu 6 ţări votante şi-a acordat 192 puncte, aproape cît a primit de la OCC, dar care a avut 10! ţări votante (195 p.) Blocul MED a obţinut cele mai multe puncte – 137 de la propriile ţări, iar cele două ţări din Balcani au primit tocmai 91 p de la blocul BAL. Doar blocul CE, care a fost reprezentat de o singură ţară – România, nu se înscrie în acest peisaj, neobţinînd puncte din partea propriului bloc, iar din partea altor blocuri un număr ce varia între 7 (BAL) pînă la 12 (CSI). Desigur, acele 12 puncte ale CSI vin din partea Moldovei.

După săgeţile verzi şi roşii putem observa ce blocuri au acordat susţinere altor blocuri. De exemplu, OCC şi BAL au obţinut sprijin important doar din partea ţărilor membre, în schimb NORD a avut susţinerea OCC, CSI (poate pentru că Rîbak are rădăcini în Belarus?) şi desigur NORD. Blocul susţinut cel mai constant a fost CSI, avînd ca “suporteri” pe OCC, CE, MED şi CSI. Doar blocul NORD şi BAL au acordat puţine puncte blocului CSI.

Deoarece blocurile sunt neomogene după numărul de membri şi numărul de participanţi, am eliminat aceste diferenţe prin calcularea numărului mediu de puncte acordate de o ţară din bloc altei ţări din alt bloc.

Puncte acordate în mediu de o ţară din bloc altei ţări din alt bloc

Observăm că cel mai “neruşinat” bloc este BAL, fiecare ţară din acest bloc a acordat cîte 7,6 puncte pentru Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina în parte. În preferinţele ţărilor din BAL, pe locul doi vine MED, ţările din acest bloc primind în mediu 3,6 puncte, iar blocul Nord doar 2,4 puncte.

Blocul NORD a fost într-un fel dezavantajat de faptul că a participat cu toate ţările, astfel că membrii blocului nu au putut acorda puntaj maxim tuturor “colegilor”, chiar şi aşa, fiecare ţară din NORD a reuşit să acorde în mediu 5,3 puncte! fiecărei alte ţări din bloc. Alte blocuri au primit mult mai puţin, doar MED primind cîte 2,3 puncte în mediu.

Blocul MED de asemenea a fost unul destul de unit, fiecare ţară acordînd în mediu 3,9 puncte altei ţări din acest bloc.

Blocul CSI a acordat în mediu, mai multe puncte ţărilor din NORD decît celor din CSI (3,9 puncte faţă de 2,6), dar oricum, nici un alt bloc nu a acordat în mediu mai mult de 2,6 puncte blocului CSI, ceea ce arată că grosul punctelor CSIştii şi l-au făcut singuri.

Blocul OCC de asemenea a susţinut blocul NORD, dar dacă luăm în consideraţie faptul că din cele 10 ţări din OCC, 6 au participat, faptul că 2,6 în mediu au revenit fiecărei ţări reprezintă un rezultat destul de bun pentru un bloc mare şi cu piese mai slabe.

Blocul CE, adică România mai exact, a fost susţinut cel mai mult de CSI, votul Moldovei însemnînd cîte 1,7 puncte în mediu de la fiecare ţară CSIstă.  Mai important în analiză este cum a votat CE: 3,3 puncte în mediu pentru ţările din NORD , 3,0 puncte pentru MED şi 2,5 puncte pentru CSI. Se vede că acest bloc balansează între NORD (care pe drept a cîntat bine) şi blocurile CSI şi MED, care sunt mai apropiate geografic.

Dacă noţiunea de puncte medii din partea unei ţări din bloc către o altă ţară din alt bloc pare prea abstractă, am ajustat datele din tabelul precedent la o situaţie în care la finală ar fi participat cîte 4 ţări din fiecare bloc, iar fiecare bloc ar fi putut vota cu cîte 7 ţări. În total 24 finaliste şi 42 ţări care votează. Iată care ar fi fost punctajul obţinut de ei în total şi excluzînd punctele acordate de ţările din propriul bloc:

Cum ar fi votat ţările, dacă în fiecare bloc ar fi fost 7 ţări, iar în finală din fiecare bloc ar fi participat cîte 4 ţări

În aşa situaţie “echitabilă”, NORD ar fi obţinut cele mai multe puncte – 702, iar cele mai puţine CE – 170 p. Observaţi că blocul ce s-ar vota cel mai mult pe el este NORD – 197 puncte, urmat de BAL – 189 puncte şi MED – 121 p. Totuşi, pentru ca echitatea să fie dusă la capăt am decis să exclud punctele acordate în cadrul fiecărui bloc. În acest caz o pot face uşor pentru că toate blocurile sunt deja în condiţii egale.

Astfel, clasamentul final capătă cîteva modificări: NORD rămîne pe primul loc cu 505 puncte din partea celorlalte blocuri, urmată mult mai aproae de MED cu 443 puncte. CSI urcă pe locul 3, deşi în realitate a fost pe locul 4. Blocul CE nu mai este pe ultimul loc, pe care îl cedează BALcanilor.

În final, am mai încercat o analiză: dacă blocurile ar fi acordat punctaj fiecărei ţări de la 1 la 12, ca şi cum ar fi fi o ţară.

Iată care ar fi fost punctajele primite de ţări din partea Blocurilor:

Norvegia a primit locul întîi din partea fiecărui bloc şi l-a ocupat per total. Locul doi îi revine Azerbaidjanului, deşi în realitate a fost al treilea. Un loc destul de înalt în ocupă Mara Britanie (5), la fel ca şi în realitate. Schimbări importante se produc în subsol unde de exemplu România nu ar fi obţinut niciun punct, la fel ca şi Malta, Spania şi Lituania. Moldova ar fi obţinut doar 3 puncte: 2 din partea OCC şi 1 din partea CE. După cum se poate observa CSI nu prea ne-a “băgat în seamă anul acesta.

Ca să arăt cît de aproape de rezultatul final fiecare bloc a votat, am calculat coeficientul de corelaţie între situaţia finală şi ceea cum a votat fiecare din blocuri. Astfel, cel mai aproape de rezultatul final a fost votul blocului MED, în proporţie de 92%, urmat de votul CE – 85%. Astfel, putem să considerăm aceste blocuri cele mai “obiective”. la polul opus avem OCC cu 66% şi BAL cu 65%, ceea ce arată că voturile lor au fost destul de deplasate.

Eh, dacă după blocuri situaţia e destul de aproape de realitate, atunci după ţări individual situaţia e foarte diferită. Cea mai aproape de rezultatul final a fost Suedia care în proporţie de 86,6% a “ghicit” prin votul său clasamentul primelor 10 ţări. Peste 80% din rezultat au “ghicit” Olanda şi Danemarca. Alte ţări “cinstite”, adică ţările ce au votat asemănător cu rezultatul general sunt Rusia (71%), Albania (71,3%), Grecia şi Israel (71,9%), Germania (76,4%) şi Ungaria (78,6%).

La polul opus sunt ţările ce au votat total diferit faţă de clasamentul final. Este vorba de Turcia, la care doar 12,6% din voturi corespund cu clasamentul final, Cehia – 18%, Azerbaidjan – 22,1%, Franţa – 26,6%, Islanda – 27,6%, Portugalia – 28,8%, Andorra şi Spania cîte 32%. Se poate de afirmat că aceste ţări sunt marele trişoare de la Eurovision deoarece votează complet diferit comparativ cu celelalte participante.

Unde e Moldova în acest clasament? Pe “onorabilul” loc 34, deoarece doar 35% din voturile noastre au corespuns cu cele ale tuturor europenilor şi suntem cam între trişori şi cei care votează 50 la 50 “corect”.